Stăteau toți șoriceii în jurul mamei lor,

Cînd mama le vorbea în văzul tuturor

Despre o fiară fioroasă

Și periculoasă.

 

Erau șase puisori lîngă ea,

Cînd mama, mereu le spunea

Că le trebuie să se ferească

De felina cu ochi pătruzători,

Ce stă la ușă să-i pîndească!

 

Se spunea că-i o pisică

Nici prea mare, nici prea mică,

Cu ochi mari, scînteietori,

Și cu dinții tăietori.

Cu labele alungite,

Și cu ghearele ascuțite.

 

Mama-i îndemna întrua

Să nu iasă singuri pe-afară, că-i periculos,

Să stea mai mult pe lângă dînsa

Și s-o urmeze riguros.

 

Printre șoricei era mititelul Bombonel,

Ce mereu argumenta

Că e drept ce spune ea,

Dar nu-i chiar așa, ci altcumva!

 

Le spunea că știe sigur

Din sursă bine documentată,

Că pisica de acum

Nu-i ca altădată!

 

Ea de oameni e-ngrijită,

E blîndă și bine hrănită,

Nu mai mîncă șoareci,

Căci i s-a urît de ei!

 

Și vorbind așa, necugetat,

Colo, mai spre înserat,

A țîșnit pe ușă-afară

Să se plimbe prin secară.

 

Dar în clipa ce-a ieșit,

A rămas încremenit,

Doi ochi strălucitori l-au întîmplat,

Și mintea-ndată i-au blocat.

 

O labă mare l-a prins

Și frica de moarte

Dintr-o dată l-a cuprins.

Ghiarele s-au înfipt în corpulsău,

Și-l durea nespus de rău!

 

Apoi a început jocul ”De-a pisica și șoarecelul”

În care era lăsat mititelul,

Să fugă puțin printre fiarele de secară,

Dar curînd era înhățat iară,

De crudă și ciudată fiară.

 

Tot jucîndu-se cu el,

S-a-ntîmplat un lucru,

Rar, de fel!

 

Șoricelul, acperit de umbră,

A reușit să se ascundă

Într0o căpătură a pămîntului uscat,

Din apropierea cuibului de el lăsat.

 

Și-ntrorcîndu-se la mama și frații lui, le-a povestit

Că în sfîrșit, s-a lămurit

Că pisica nu-i atît de rea

Cum spunea mama de ea.

 

Și puțin cam îngîmfat

Cu vorbe false-a explicat;

Că după ce l-a înșfăcat,

Doar s-a jucat cu el pe înserat

Și pe urmă, l-a lăsat!

 

Auzindu-l mămica lui ce povestește

Și văzîndu-l în ce hal este,

I s-a făcut milă de el cum arată

Și i-a zis îndată:

 

”Ia seama, dragul meu!

Că de nu-mi asculți povața,

Pisicuța cea șireată,

O să-ți curme viața.

 

Și așa s-a și-ntîmplat!

A doua zi mai pe-nserat,

Cînd din nou n-a ascultat,

Pisicuța l-a-nhățat

Și-ntr-o clipă l-a mîncat!

MORALA:

Dacă vrei să-ți meargă bine în această lume,

Ascultă de mămica ta și fă ce ea îți spune!

Ferește-te de fiara cu ochi strălucitori și-nșelători

Ce stă la pîndă să te prindă

În drumul tîu de-atîtea ori.

Ascultă de sfatul părinților tăi,

”Să nu te duci pe carea celor răi!”

Și vei fi fericit, acum, pe-acest pămînt,

Și sus în cer cu Domnul Sfînt!